Răspuns :
Răspuns:
Oraşul medieval
– oraşele au avut un rol tot mai însemnat în viaţa politică şi în cea economico-socială, culturală şi religioasă din secolele al XI – XII-lea;
originea oraşelor medievale:
majoritatea oraşelor romane au supravieţuit sau au renăscut în Evul Mediu: Paris, Roma, Koln
întemeiate la intersecţia marilor drumuri comerciale sau pe lângă castele sau abaţii (burguri);
carcassonne-cetate-foto
– la început oraşele se găseau sub dominaţia unui senior, ca mai apoi să se elibereze, pe care paşnică sau violentă, de sub autoritatea nobilului;
– în unele oraşe, cetăţenii s-au unit într-o asociaţie numită comună; acestea se conduceau singure;
– ele îşi alegeau consiliul sau sfatul orăşenesc, în frunte cu un primar care avea diferite denumiri (jude, maire – Franţa, burgermeister – Germania);
– categorii sociale:
patriciatul (cei bogaţi), din rândul cărora proveneau şi membrii consiliului orăşenesc;
meşteşugarii şi negustorii, dar în oraşele medievale se mai întâlneau şi medici, farmacişti, profesori, preoţi etc.
plebea urbană (sărăcimea);
– meşteşugarii (meşteri din ateliere) erau grupaţi în bresle, asociaţii prin care îşi apărau interesele şi prin care îşi organizau activitatea;
– înflorirea oraşelor medievale a dus la apariţia unui nou mod de organizare socială, cea burgheză, la dezvoltarea producţiei melteşugăreşti şi a schimburilor negustoreşti;
– pentru a-şi apăra interesele, unele oraşe s-au unit în ligi (exemple: Liga Lombradă – oraşele din nordul Italiei sau Liga Hanseatică – oraşele germane de la Marea Baltică);
– oraşe ca Veneţia sau Genova au dominat comerţul pe Marea Neagră şi pe Marea Mediterană.
Explicație:
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Istorie. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem și vă invităm să ne adăugați în lista de favorite!