Pisica năzdrăvană
Vântul adia ușor printre frunzele teiului parfumat din grădină. Soarele strălucea neoprit, dar parcă ceva nu era în regula.
O pisică striga dupa ajutor. Dar unde e? M-am uitat putin mai atent si am vazut-o pe o creangă subțire din tei. Am oftat.
Repede, am luat scara sprijinită de gardul grădinii și am incercat sa urc. Am început să număr treptele urca-te, pentru ca imi era frică:
-Una, două, hai că pot, am zis eu fricoasă.
După 6 trepte, am putut apuca pisica si am luat-o. I-am dat drumul, căci nu era a mea.
Mă simțeam foarte împlinită de fapta facuta. A fost cea mai frumoasa zi din vară!
