Când merg spre școală dimineața și simt că vântul îmi atinge fața, îl întreb de ce aleargă și-mi ține companie,de ce vântul de toamnă schimbă culorile frunzelor,de ce norii devin vată de zahăr,de ce sticletele rămas singur în toamna ruginie cântă fără oprire. Fiecare frunză îmi șoptește planând către pământ din copacul toamnei că trebuie să-mi grăbesc pașii către școală și totuși mă opresc puțin pe o bancă,să-mi ascult cu adevărat gândurile Îmi place să privesc natura toamnei, să privesc cum se actualizează totul. Îmi place să petrec weekendul în pădurea de toamna. Ma plimbi prin pădure și simți că sufletul devine ușor și vesel. Iată copacii dansează în pădurile lor,plouă cu frunzele galbene,e totul rosu - se pare că vor să spună tuturor celor care trăiesc în pădure că este timpul să se trezească. Zapada o să apără între copaci.
